Etapa a II-a. Investigatii complexe. Realizarea demonstratorului si evaluarea posibilitatilor de restaurare a unor edificii romane (2018)

 

 

Activitatea 2.1	Construirea unui material ceramic cu proprietati similare caramizilor romane fabricate la Romula folosind rezultatele fazei a doua: variante tehnologice
Activitatea 2.2	Investigarea microstructurala, mecanica a proprietatilor materialului produs in cadrul activitatii 2.1.
Activitatea 2.3	Selectarea tehnologiei optime prin urmarirea proprietatilor. Demonstrarea  caracteristicilor prin compararea materialului caramizilor romane descoperite la Romula cu cele ale materialului produs in laborator
Activitatea 2.4	Elaborarea studiilor despre caramizile romane (II).
Activitatea2.5	Identificarea structurilor cu mare potential pentru restaurare si de interes pentru turismul cultural
Activitatea 2.6	Diseminare

 

Rezumatul activităților din etapa a II-a a proiectului

În cadrul activității A.2.1. Construirea unui material ceramic cu proprietati similare caramizilor romane fabricate la Romula folosind rezultatele fazei a doua: variante tehnologice au fost selectate dintre solurile de mica adancime solul P11R (PCT11R, Tabelul 1). Acest sol contine argila 36.9 % gr. (greutate) (vezi Raportul 2017). Pentru experimentele de obtinere a materialului ars am mai utilizat ca materie prima caramizi nearse descoperite in situl de la Romula. Pentru producerea materialului caramizilor, replica a caramizii Romane de la Romula pentru viitoare restaurari, au fost testate trei variante tehnologice: (i) presare intr-o matrita metalica si sinterizare, (ii) amestecare cu apă, uscare la 60-100 °C si sinterizare si (iii) amestecare cu apa, absorbtia apei pe un pat poros la temperatura camerei si sinterizare.

În continuare, în cadrul activității A.2.2. Investigarea microstructurala, mecanica a proprietatilor materialului produs s-a observat prin metoda difractiei de raze X pe probele arse in laborator faptul ca odata cu cresterea temperaturii de sinterizare creste cantitatea de hematita a-Fe₂O₃ in timp ce chlorite (Ch) scade si deci prin asociere va scade si cantitatea de andradite. Studiul materiei prime, a caramizilor nearse si arse antice cu ajutorul spectroscopiei Mossbauer a pus in evidenta faptul ca solul ales este la originea caramizii arse antice, dar nu se constituie ca materie prima pentru caramida nearsa antica. Cel mai probabil caramida nearsa este un rebut tehnologic.

În cadrul activitatății A.2.3. a fost realizat materialul adecvat (demonstrator) pentru realizarea caramizilor replica a celei antice de la Romula pentru restaurari. Aceste este obtinut din materia prima de tip PCT11R. Temperatura de ardere optima este de 800 °C avand in vedere criterii de duritate si culoare. Ca varianta tehnologica, pentru o formabilitate ridicata (obtinerea formelor si dimensiunilor dorite de caramida), utilizarea amestecului de materie prima (sol tip PCT11R) si apa este de dorit comparativ cu varianta fara apa (pulbere doar presata). Pentru variantele tehnologice cu utilizarea apei (ii si iii), uscarea inaintea arderii se poate realiza direct in cuptor la 60-100°C sau prin absorbtia apei pe un pat ceramic poros (slip casting).

În cadrul activității A.2.4. Elaborarea studiilor despre caramizile romane (II). Elaborarea studiilor despre folosirea si refolosirea caramizilor romane s-a urmărit  definirea problematicii, identificarea surselor temei și definirea terminologiei, a tipurilor de structuri arheologice pentru construcția cărora au fost folosite și refolosite cărămizi romane produse la Romula. În acest scop s-a consultat literatura de specialitate pentru integrarea cărămizilor romane de la Romula, în cadrul fenomenului utilizării și reutilizării lor în provinciile orientale si occidentale ale Imperiului Roman. Pe lângă fenomenul reutilizării cărămizilor romane în cadrul sitului arheologic de la Romula în noi edificii de epocă romană, prin cercetări de teren au fost identificate două biserici la Caracal și Hotărani,  construite în secolul al XIX-lea cu cărămizi romane luate din fostul oraș roman Romula.

In cadrul activității A.2.5. Identificarea structurilor cu mare potential pentru restaurare si de interes pentru turismul cultural au fost identificate situri arheologice relevante din România unde se pot folosi pentru restaurare replici după cărămizile produse la Romula. Primul sit arheologic ce poate fi restaurat este desigur chiar cel de la Romula, unde pot fi restaurarate structuri militare (Zidul lui Filip Arabul, Zidul de incintă al Fortificației centrale), dar și civile (villa suburbana, clădirea nr. 1/2017 cu hypocaustum).

La acest sit se pot adăuga structuri militare și civile realizate din cărămizi în cadrul unor ituri arheologice relevante pentru Dacia romană precum Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Buridava, Slăveni, Sucidava, Napoca, dar și în cazul thermae-lor romane timpurii de la Histria, din Moesia Inferior,

Diseminarea în cadrul activității A.2.6. s-a realizat prin trei comunicări și postere la două manifestării științifice internaționale, un articol, respectiv prin actualizarea website-ului proiectului.